Nu esti un mit

Esti atat de departe stea nemuritoare

Si atat de-aproape ti-e lumina,

De ce dispari cand soarele rasare?

De ce tu esti cea care apune prima?

De ce Luna nu-ti poate lua locul?

Ca eu sa-ti pot vorbi mereu,

De ce doar seara arde focul?

De ce ziua fara tine mi-e greu?

Am numarat intr-o seara stelele,

Sunteti multe in neantul infinit

Si tu te aflai printre ele,

N-am mai plans de cand te-am gasit.

Mi-ai vorbit despre viata,

Despre cate lucruri vezi de sus,

Cum fiecare are cate-un fir de ata,

Cat de frumos este fiecare apus.

Acum in inima nu mai am vid,

Sufletul mi-e plin de vise,

Inainte credeam ca esti doar un mit,

Un, al intunricului, Ulise.