Nu esti un mit
Esti atat de departe stea nemuritoare
Si atat de-aproape ti-e lumina,
De ce dispari cand soarele rasare?
De ce tu esti cea care apune prima?
De ce Luna nu-ti poate lua locul?
Ca eu sa-ti pot vorbi mereu,
De ce doar seara arde focul?
De ce ziua fara tine mi-e greu?
Am numarat intr-o seara stelele,
Sunteti multe in neantul infinit
Si tu te aflai printre ele,
N-am mai plans de cand te-am gasit.
Mi-ai vorbit despre viata,
Despre cate lucruri vezi de sus,
Cum fiecare are cate-un fir de ata,
Cat de frumos este fiecare apus.
Acum in inima nu mai am vid,
Sufletul mi-e plin de vise,
Inainte credeam ca esti doar un mit,
Un, al intunricului, Ulise.